Transplantul hepatic
Există multe boli care pot produce daune serioase ficatului şi nu întotdeauna acesta mai poate fi tratat rămânând ca Ultima Ratio (ultima opţiune) transplantul.
Primul transplant de ficat a avut loc în anul 1963 în Denver (USA), mult mai târziu decât primul transplant de rinichi de exemplu din anul 1933. Cu toate acestea de-a lungul timpului metoda a dat rezultate convingătoare şi îmbucurătoare.
În cele mai dese cazuri este transplantat bolnavului un ficat de la o persoană decedată, în ultima vreme însă se poate transplanta doar o bucată de ficat de la un donator viu.
Cu toate că este o opraţie cu multe riscuri prognoza este foarte bună în ceea ce priveşte calitatea vieţii şi timpul de supravieţuire de peste 80% după 5 ani şi 20% după 20 de ani.
Boli care duc la transplant
NASH-steato-hepatită non-alcoolică; ASH-steato-hepatită alcoolică; ELV-colaps hepatic; AIH- hepatită autoimună; PBC-colangită biliară primară; PSC-colangită sclerozantă primară; HCC-carcinom hepato-celular.
Hepatitele virale conduc intre celălalte cauze deoarece ele evoluează adesea fără simptome până la stadiul de ciroză, când boala este depistată. În lume sunt peste 240 de milioane de oameni infestaţi cu virusul hepatitei B şi cca 64-103 milioane cu virusul hepatitei C. Şi cu toate că în cazul hepatitei B există tratamente care încetinesc evoluţia bolii (Entecavir, Tenofovir) sau în cazul hepatitei C, noile substanţe DAAs (direct-acting antivirals) chiar o vindecă (în procent de peste 90% din cazuri) hepatitele virale rămân o mare problemă, prin depistarea târzie a bolii.
O altă cauză importantă este steatoza hepatică (ficatul gras) care poate evolua în steato-hepatită nonalcoolică (NASH) cu evoluţie spre stadiul de ciroză.
Alte cauze: alcolismul, medicamente/substanţe hepato-toxice, hemocromatoza, Morbus Wilson, hepatita autoimună sau îmbolnăviri ale căilor biliare; colangita sclerozantă primară (PSC) sau colangita biliara primară (PSC)
Pentru transplant trebuie urmăriţi anumiţi parametrii (creatinina, Bilirubina, INT) şi se calculează aşa zisul "scor MELD"
Scorul MELD (Model of End-stage Liver Disease) arată gradul de îmbolnăvire al pacientului şi prognoza. În urma acestui scor se ia decizia cât de urgent sau nu, trebuie organul (ficatul) transplantat.
Acest scor îl puteţi direct calcula pe pagina aceasta http://www.mdcalc.com/meld-score-model-for-end-stage-liver-disease-12-and-older/#about-equation sau aceasta http://www.idir.uniklinikum-jena.de/meld.html
Există situaţii când acest scor nu este adecvat, de exemplu întârzierea transplantului la un pacient cu HCC (carcinom hepato celular) poate duce la metastaze care fac transplantul inutil. De aceea pacienţii cu cancer sunt încadraţi mai sus decât o face scorul MELD.
După transplant, oricât de asemănător genetic sunt donatorul şi primitorul organului, organismul primitorului încadrează noul ficat ca "corp străin" iar sistemul imun începe să "lupte" împotriva lui. Pentru ca să nu aibe loc acest lucru se administrează medicamente imunosupresoare care "liniştesc" sistemul imun. Pe de altă parte pacientul devine în felul acesta foarte receptiv la tot felul de infecţii, eventual la apariţia tumorilor. Asta nu trebuie să sperie pe nimeni ci doar să se dea foarte mare atenţie stării pacientului după transplant, pentru a putea intervenii rapid în faze în care afecţiunile pot fi tratate cu succes.
Mai jos recomandarea medicilor germani în privinţa investigaţiilor post-transplant
La început săptămânal, apoi la 3-6 luni
*Analize de rutină (valori sanguine, valori hepatice, valori renale, valori metabolice)
*Analize specifice (hepatită B, C, Cytomegalivirus, markeri tumorali)
*Sonografie abdominală cu sonografie Duplex a vaselor hepatice)
Anual
- EKG
- Măsurarea densităţii osoase
- Investigaţii ginecologice, urologice
- Investigaţii ORL, dermatologie, oftamologie
- Tumor-Screening
Profilaxia tumorală dupa transplantul hepatic
- PTLD (Limfom): anamneză,valori de laborator, sonografie-anual
- Carcinom cutanat: control dermatologic-anual
- Carcinom colo-rectal: după 40 de ani; coloscopie-la 3 ani,
- Carcinom cervix: profilaxie ginecologica-odată pe an
- Carcinom mamar: la femei peste 50 de ani; mamografie mamară-la doi ani
- Carcinom prostată: barbaţi dupa 45 de ani, urologie şi control-anual
Traducere după materialul publicat in revista Lebenszeichen/Sonderheft, din decembrie 2015, de Dr.med. Jassin Rashidi Alavijeh; Prof. Dr. med. Kerstin Herzer