Home

   Forum

   C�i de transmitere

   Diagnostic

   Tratament

   Efecte secundare

   Psihic

   Familie/Prieteni/Colegi

   Referate / Expuneri

   Alternative

   Din experienta bolnavilor

   Chestionar

   Test HCV

   Parteneri

   Contact

Alfalfa -

este o lucern� (Medigado Sativa). Aceasta planta este folosit� de multe sute de ani. Se presupune ca este folositoare �n diabet, la scaderea colesterolului �i �n tratarea arterosclerozei, de�i nici un studiu �tiin�ific nu sus�ine aceste presupuneri.

Aten�ie: poate "lega" fierul, deci poate produce o supraancarcare cu fier. Pacien�ii HCV trebuie s� fie foarte aten�i �n cazul folosirii acestei plante. Nu se recomand� �n cazurile de HCV!!!

M�suri de precau�ie Folosi�i numai produse care provin de la firme verificate, de �ncredere. Exist� rapoarte asupra a dou� cazuri de deces ca urmare a folosirii acestei lucerne, care era infectat� cu bacterii, arsenic �i alte substan�e nesigure. Are efecte secundare gastro-intestinale u�oare. Sunt deasemeni relatate irita�ii ale pielii, urticare, pete ro�ii �i sensibilitate crescut� a pielii la soare. Se recomand� foarte mare aten�ie la folosirea plantei �n cazurile de diabet �i hipoglicemie. Poate ridica valorile tiroidei �i scade nivelul caliumului. Nu se recomanda la persoanele care folosesc medicamente pentru subtierea s�ngelui (Warfarin).

Lucerna nu este standardizat� �i nu exist� dozaje standard.

(Aloe vera) mai ales ca gel folosit� ast�zi, este de mii de ani folosit�. Se presupune ca aloe vera este util� �n cazurile de boli de piele, cum ar fi eczema, psoriazis �i herpesul genital. De�i deseori este folosit� �n cazurile de arsuri sau r�niri, cercet�rile �tiin�ifice nu confirm� aceast� p�rere. In realitate �n cazurile de r�niri sau chirurgicale, aloe vera poate �nt�rzia vindecarea. �n Germania, aloe vera este admis� doar ca laxativ!!! Iar in USA Comisia pentru alimente �i medicamente avertizeaz� c� nici ca laxativ nu este sigur�!!!

Aten�ie: Folosirea intern� (oral�) de aloe vera poate provoca inflama�ii ale ficatului, �i poate m�ri transaminazele. �i substan�ele care p�trund prin piele ajung, mai devreme sau mai tarziu, tot �n ficat!

M�suri de precau�ie : Sunt relatate �nro�iri ale pielii �i irita�ii. Dac� este folosit� oral ca laxativ, poate provoca crampe abdominale. Nu se recomand� folosirea oral� �n cazurile de antecedente la intestin ca de ex: boala Crohn, colit�, inflamarea apendicelui, dureri abdominale. Trebuie folosit� cu mare aten�ie �n cazul pacien�ilor bolnavi de diabet, hipoglicemie, inim�, rinichi, probleme gastro-intestinale. Nu este recomandat� pentru o folosire de lung� durat� �i nici �nainte de administrarea de injec�ii. Nu se recomand� folosirea oral� la gravide �i dup� na�tere. A nu se folosi �mpreun� cu alte laxative, medicamente pentru inim�, medicamente hipoglicemice. Sunt foarte pu�ine produse aloe vera care sunt standardizate!

germ.=Fenchel- engl.=Fennel (Foeniculum vulgare) Anasonul se folose�te ca aliment �i este �n general sigur. �n general se folose�te �n cazurile de deranjamente stomacale, �ndeosebi la copii �mpotriva colicilor. �n terapie se folosesc atat semin�ele cat �i uleiul de anason. Este aprobat de c�tre Comisia european� de s�n�tate ca remediu gasto-intestinal.

(Sylibum marianum) germ = Mariendiestel ; engl = milk thistle. A fost studiat mult mai ales datorit� faptului c� se presupune a avea efecte benefice asupra ficatului. Dar �n direc�ia HCV sunt foarte pu�ine studii. Dovezile sunt slabe �n sprijinul acestor prezum�ii. Totu�i Comisiile europene de s�n�tate au admis extractul de armurariu (Silimarina) pentru inflama�ii �i ciroz�. Cu toate acestea este semnificativ c� tot aceea�i comisie europeana a refuzat calificarea de " substan�� care men�ine s�n�tatea �i func�ionalitatea ficatului ". Trei componente ale extractului de armurariu sunt de interes �n bolile ficatului: silibinum, silychristin �i silydianin, care este mai ales cunoscut ca silymarin.

Aten�ie: -scade valorile ficatului (transaminazele).

M�suri de precau�ie - Dac� se folose�te conform dozajelor standardizate, are efecte secundare u�oare, de natur� gastric�, irita�ii ale pielii �i sc�dere a glicemiei. Silimarina are capacitatea de a interac�iona cu alte medicamente, hormoni, metadon, antibiotice, antihistamine, antipsihotice, somnifere.

(Cynara scolymus) este o plant� care este omologat� de catre Comisia european� ca un remediu �mpotriva indigestiilor. Deseori este asociat� cu un hepato-protector. Nu exist� dovezi �tiin�ifice care s� confirme sau nu aceast� calitate a anghinarei. Nici capacitatea de a reduce lipidele nu este dovedit�.

Aten�ie: A nu se folosi �n cazurile de blocaj al c�ilor biliare!!! Anghinarea este de evitat �i datorit� faptului ca afecteaz� viteza de coagulare a s�ngelui.

M�suri de precau�ie : Relativ sigur �n folosirea pe termen scurt. A se folosi cu mare pruden�� �n cazurile de alergii �i astm. A nu se folosi �n cazurile de blocaj al c�ilor biliare sau pietre la bil� �i �n bolile de rinichi. Sunt relatate irita�ii ale pielii �i astm, deficien�e de respira�ie, tuse, balon�ri, diaree, gre�uri, deficien�e func�ionale ale rinichilor. Dozajele nu sunt standardizate.

(Astragal membranaceus) este o plant� folosit� larg �n medicina chinez� traditional�, deseori �n amestec cu alte plante. Este acceptat� de c�tre unele comisii ca supliment nutritiv. Se presupune c� ar avea efecte pozitive asupra sistemului imun �i antivirale. �n medicina chinez� este des folosit ca remediu pentr infec�iile cronice (nu pentru cele acute!) Cercet�rile nu au putut confirma sau infirma toate aceste presupuse calit��i ale Astragal-ului.

Aten�ie: A nu se folosi �n timpul terapiei cu Interferon!!! �n cazurile de hepatit� autoimun�, ciroza primar� a vezicii biliare, sau alte boli autoimunitare nu se recomand�!

M�suri de precau�ie : Aten�ie, caci exist� mai multe feluri de Astragal. A se folosi numai varianta Astragal membranaceus!!! A nu se administra �n timpul infec�iilor acute! A se evita la pacien�ii cu valori reduse ale factorului de coagulare al s�ngelui. A se folosi cu precau�ie �n cazul diabeticilor, precum �i �n tratamentele cu hormoni de cre�tere. Tragand o substan�� care se g�se�te in Astragal, poate bloca absorb�ia altor substan�e! De aceea nu se recomand� Astragal �n combina�ie cu alte medicamente sau terapii! Dozajul nu este stabilit!

(Cimicifuga racemosa) sau coho� negru. Aceast� plant� este acceptat� de c�tre Comisiile europene ca remediu �n perioadele pre-menstruale, perioadele cu durere (la femei) �i �n perioada de trecere la menopauz�. Aten�ie c� exist� �i coho� albastru, care nu este totuna cu cel negru! A nu se confunda �ntre ele.

Aten�ie: Exist� cel pu�in 5 rapoarte legate direct de hepatit�, care atest� complica�ii la ficat, mergandu-se pan� la colabarea func�iilor ficatului , fapt ce a necesitat transplantul de ficat �n dou� cazuri!!! �n aceste cazuri au fost folosite diferite combina�ii de plante, printre care se num�ra �i coho� negru.

M�suri de precau�ie : Contraindicat �ndeosebi la femeile cu cancer de san sau uterin, precum �i �n cazurile de tromboembolii. Interzis �n perioada de graviditate la femei. Dozajul nu este stabilit.

T�maie african�. Un produs relativ nou pe pia�a homeopat�. Se speculeaz� a avea calit��i deosebite �n cazurile de inflama�ii, alergii, reumatism, psoriasis, astm, precum �i �n cancer, prin inhibarea TNF ( tumoare-necroz�-factor). Este considerat �i ca un bun �nlocuitor al cortizonului.

Aten�ie: - Preparatele pe baz� de t�maie african� nu sunt admise ca medicamente �n Germania, deoarece nu a putut fi f�cut� �nc� dovada eficacit��ii acestui produs.

M�suri de precau�ie - pan� �n prezent exist� doar foarte pu�ine studii serioase asupra acestei t�mai, �i care s� fi putut �ntrucatva dovedi m�car o parte dintre presupusele efecte benefice. Efecte pozitive, dar minore, s-au ob�inut numai �n cazurile �n care dozele de t�maie au fost substan�ial crescute. S-a dovedit astfel c� de fapt, administrarea de doze mici are tocmai efectul invers, �i anume de a stimula formarea de leucotrine, �i prin aceasta de a agrava inflama�ia. Alte efecte secundare problematice sunt provocate de substan�a 3-Oxo-tirocalacid, care este deasemeni con�inut� �n t�maia african�.

(Cayenne, piper spaniol) - (Capsicum frutescens �u Capsicum annuum). Capsaicin , substan�a activ� din aceast� paprica (ardei iute) se presupune a avea

un anti-inflamator, care are efecte �i asupra diminu�rii durerilor inflama�iei respective. �n Germania este omologat ca �i calmant al durerilor pentru diferite afec�iuni ca de ex. artrita sau dureri ale sist. nervos.

Aten�ie: - pare a avea efect de scadere a valorilor transaminazelor. Deci poate "falsifica" situa�ia real�, valorile analizelor.

M�suri de precau�ie - a nu intra �n contact cu ochii, caci provoaca arsuri. Alte efecte secundare ar fi neplaceri gastro-intestinale, transpira�ie. Este contraindicat �n cazul administr�rii unor medicamente pentru sc�derea tensiuni ridicate a s�ngelui. Ca recomandari pentru administrare: se recomanda folosirea lui numai pentru 2 zile, dup� care 14 zile pauz�, caci o folosire permanent� provoac� daune ale sistemului nervos.

(Kamelie sinensis). Ceaiul verde este de sute de ani folosit. Constituie o surs� de antioxidan�i. Con�ine �i cofein�. Se folose�te pentru prevenirea cancerului, �i �ntr-o lung� serie de alte afec�iuni, dar nu exist� dovezi �tiin�ifice care s� confirme aceste supozi�ii. Cofeina poate ajuta �n cazul surmen�rilor sau durerilor de cap.

Aten�ie: - bolnavilor cu boli avansate de ficat li se recomand� ceai verde decofeinizat, datorit� problemelor de absorb�ie �i prelucrare a cofeinei. Factorul de coagulare poate sc�dea.

M�suri de precau�ie - majoritatea avertismentelor sunt legate de con�inutul de cofein� al ceaiului verde, ca iritant �i diuretic. Efecte secundare : nervositate, insomnie, nepl�ceri gastrice. �n general este considerat ca "sigur" de Organiza�ia mondial� a s�n�t��ii". Se pare c� interac�ioneaz� cu codeina, precum �i cu alte plante. Deasemeni se pare c� influen�eaz� rezultatele de laborator �n cazul electrolizei.

este o substan�� des folosita ca supliment nutritiv sau �n terapia artrozelor.

Este deasemeni foarte important� �n corp pentru elasticitatea pe care o confer� �esuturilor. Este foarte pu�in studiat ca supliment nutritiv, ci mai mult �n combina�ie cu glucosamin �n terapia osteoartritei. Dar poate fi administrat �i singur. Exist� sub forma sintetica, sau se gase�te �n mod natural �n alge, carnea de rechin, porc, pas�re sau vita.

Aten�ie: - are efecte de sub�iere a s�ngelui, deci afecteaz� factorul de coagulare.

M�suri de precau�ie - contraindicat pacien�ilor cu cancer al prostatei. Dozajul general este de 400 mg de 3 ori pe zi. Are efecte lente, �n timp ( dup� 3 luni).

Cytocrom P- 450

(CYP-450). Se refer� la un grup de enzime, care joac� un rol important �n metabolismul medicamentelor. Un ficat care lucreaz� prost (bolnav) poate �mpiedica metabolizarea medicamentelor, care se bazeaz� pe CYP-450. Ceea ce �nseamn� c� bolnavul va primi "mai pu�in" din medicamentul respectiv. Medicamentele �i substan�ele care sunt prin acelea�i enzime metabolizate, concureaz� �ntre ele. Asta �neamn� de fapt c� medicamentele �n loc s� fac� bine, devin "otr�vitoare". Exist� foarte multe medicamente care se bazeaz�, �n metabolizarea lor de c�tre organism, pr CYP-450. Iat� �n continuare o list� de medicamente, �i suplimen�i nutritivi care au nevoie de CYP-450: anestezice, tranchilizante, inhibatori proteazici, hormoni, methadon, antibiotice, calmante, somnifere, inhibatori lipidici, medicamente pentru inim�, diabetici, brocoli, varz�, cofein�, conopid�, usturoi, ceai verde, tutun, mu�e�el, Ginkgo, Ginseng, oregano, ment�, ulei de soia, yucca, etc.

este o enzim� produs� �n mod natural de corpul omenesc, dar a c�rei produc�ie scade o dat� cu varsta sau �n cazul unor boli cronice. De�i nu este complet sigur, pare a aduce foloase �n anghine, tensiune ridicat� condi�ionat� de inim�, Alzheimer, migrene, cancer la s�n sau �n HIV. Deasemeni cercet�rile recente las� s� se presupun� c� ar ajuta �i �n cazul st�rilor de oboseal� cronice.

Aten�ie: - foarte rar se poate �ntampla ca transaminazele s� creasc� .

M�suri de precau�ie - efecte secundare posibile: grea��, vom�, irita�ii ale pielii, insomnii, lips� de apetit, dureri de cap, sensibilitate la lumina. A se folosi cu precau�ie de catre bolnavii de diabet, hipotensiune, boli ale tiroidei. Exist� o list� destul de lung� cu medicamente cu care interac�ioneaz� Coenzima Q 10, ca de ex. anticoagulante, diureticele, medicamentele pentru sc�derea tensiunii �i a colesterolului, antipsihoticele, medicamente pentru tiroid�, vitamina E.

Se pare c� scade glucoza din s�nge. Poate influen�a rezultatul de laborator al timpului de coagulare �i al valorilor tiroidei. Coenzima Q 10 se dizolv� �n gr�simi, �i de aceea se recomanda a fi luat� �n capsule care con�in oleaginoase, �i nu sub form� de pilule.

- (Cordyceps sinensis). Se cunosc foarte pu�ie despre aceast� ciuperc�. �n China se folose�te tradi�ional pentru hrana larvelor caterpilare. Este recomandat� �ntr-o serie �ntreag� de afec�iuni, cum ar fi oboseala, hepatita, bron�ita, precum �i pentru cre�terea randamentului la sportivi sau a celui sexual. Practic nu exist� nici un fel de cercet�ri asupra acestei ciuperci, deci toate recomand�rile sunt speculative.

Aten�ie: - efecte nesemnalate, dar nu-i de mirare, deoarece ciuperca nu a fost �tiin�ific studiat�. Fiind considerat� ca stimulent al sistemului imun, trebuie administrat� cu precau�ie la pacien�ii cu boli autoimunitare, deci hepatit� autoimun�, ciroza primar� a bilei, �n combina�ie cu medicamente imunosupresive ca steriode, �i in cazul pacien�ilor afla�i �n terapie cu Interferon!

M�suri de precau�ie - pan� �n prezent nu sunt rapoarte despre dezavantaje �i efecte secundare. Diabeticii trebuie s� fie circumspec�i caci Cordyceps scade glucoza din s�nge! Nu exist� standarde de dozaj. Se recomand� a se folosi sub form� fluid� sau de pulbere, pentru a se evita sursele de ciuperci pe care au crescut deja larve caterpilare. Aten�ie deosebit� deci la sursa de provenien�� a produsului. China!!!!!

(Kurkuma longa). Curcumin este extras din r�d�cina (galben�) a plantei. Aceast� r�d�cin� este uneori folosit� ca aliment �i condiment. Ca aliment este considerat ca sigur. �n Germania este acceptat� ca mijloc de reglare a deranjamentelor stomacale, a durerilor artritice, �i ca energizant. Se mai consider� a fi un antiinflamator, antioxidant �i ca avand calit��i antitumorale. Dar studii au fost f�cute numai pe animale. Dac� aceste ac�iuni se relev� �i la oameni, nu este �nc� cunoscut.

Aten�ie: - unele surse avertizeaz� asupra folosirii curcuminului de c�tre bolnavii de ficat. Deasemeni poate modifica valorile de laborator ale ficatului �i a factorului de coagulare.

M�suri de precau�ie - pacien�ii cu pietre la bil� trebuie s� evite curcuminul si deasemeni pacien�ii care sunt sub chemoterapie. La o folosire pe timp �ndelungat pot aparea efecte secundare cum ar fi c�derea p�rului �i sl�birea sistemului imunitar.

supliment nutritiv care se presupune a imbun�t��i, printre altele, activitatea ficatului. Compozi�ie: chlorella (alga marin�), brusture (Arcticum lappa), Cru�in (Rhamnus purshianus), Papadie (Taraxacum officinale), trifoi ro�u (Trifolium pratense), usturoi, pectine, Armurariou (Silybum marianum). Vezi, Papadie �i Armurariu.

(Dehydroepiandrosteron). Este un hormon produs de rinichi. Cu cat �mb�tranim, scade produc�ia de DHEA. Se presupune c� joac� un rol �n anumite afec�iuni ca lupus, osteoporoz�, deregl�ri func�ionale sexuale, etc. Nu exist� destule informa�ii, pentru a putea decide asupra eficacit��ii DHEA. Ca supliment DHEA este produs sintetic. Radacina s�lbatic� de Yams nu con�ine, de�i se speculeaz� astfel, DHEA. Folosirea acestui hormon este interzis� de Comitetul olimpic, �n cazul sportivilor.

Aten�ie: - poate provoca daune ficatului �i de aceea trebuie evitat �n cazul hepatitelor.

M�suri de precau�ie - au existat cateva cazuri de pericole serioase produse de administrarea DHEA, �i de aceea trebuie�te administrat doar prin intermediul unui practician cu licen��. Deoarece este un hormon, bolnavii de cancer la san, prostat� sau alte forme de cancer cu sensibilitate hormonal� trebuie s� evite acest produs. La femei poate provoca �ngro�area vocii �i cre�terea de pilozit��i pe fa��. La b�rba�i poate provoca cre�terea sfarcurilor �i alte efecte de "natur�" feminin�. Ca hormon, poate avea �i interac�iuni cu insulina, colesterolul, tiroida, etc. Deasemeni modific� timpul de coagulare.

(Angelika sinensis). Aceast� plant� este �n general folosit� �n medicina traditional� chinezeasc�, de regul� �n amestec cu alte plante. �n USA si �n Europa este folosit� ca �i condiment �n alimente. Dong Quai are multe efecte presupus vindec�toare, dintre care �ns� nici unul nu este cercetat. Este des folosit� �n perioada de trecere la menopauz�, dar dovada cum ca ar avea vreun efect este slab�. �i �n cazurile de epuizare este folosit, dar �i aici efectele sale nu sunt remarcabile.

Aten�ie: - are efect de sub�iere a s�ngelui, deci scade factorul de coagulare.

M�suri de precau�ie - poate provoca, �n func�ie de dozaj, simptome gastro-intestinale �i o cre�tete a glicemiei. Sunt relatate �i dureri de cap, transpira�ie, grea��, insomnie, febr� u�oar�, aritmie cardiac� u�oar�, diminuare a menstrua�iei, deficien�e la rinichi. Unul din uleiurile con�inute de Dong Quai este suspect de a provoca cancerul. Poate de asemeni provoca sensibilitate la lumin�. Se recomand� a se folosi cu precau�ie �n combina�ie cu alte plante care provoac�, sc�derea factorului de coagulare, cum ar fi Ginkgo Biloba sau cu colosh negru. Modific� valorile analizelor, mai ales glicemiei �i a altor valori legate de coagularea sangelui, ca de ex. Pint �i INR. Nu exist� un dozaj standardizat.

(Echinacea purpurea �i variantele respective ale plantei). Plant� des folosit�, �n varianta Echinacea purpurea avand cel mai tare efect. Comisiile europene de s�n�tate au confirmat "verbal" rolul plante ca suport, sus�in�tor al unor terapii �n infec�iile c�ilor respiratorii superioare, a unor infec�ii urinare, �i mai nou pentru vindecarea unor r�ni mai problematice. Se presupune de asemenea c� r�d�cina ar avea efecte antivirale �i antibacteriale u�oare. Cercet�rile nu au mai relevat �i alte posibilit��i de folosire a acestei plante.

Aten�ie: - pericol ridicat de intoxicare a ficatului atunci cand sunt folosite �i alte substan�e posibil toxice pentru ficat. Contraindicat �n timpul terapiei cu Interferon

M�suri de precau�ie - nu se recomand� diabeticilor. Poate, teoretic, bloca functiile imune. Pacien�ii cu HIV, cancer, TB, boli autoimune, trebuie s� evite aceast� plant�. Se pare c� ac�ioneaz� asupra colorantului sanguin p-450. Se pare a avea efect de sc�dere a celulelor albe, la probele de laborator. Dozajul este stabilit la 6-9 ml suc sau echivalent. A nu se folosi timp de mai mult de 8 s�pt�mani.

Evening Primrose Oil (Oenothera biennis)- (germana:Nachtkerze-Oel). Este o surs� de uleiuri acide (GLA). Cercet�rile nu sus�in presupuse efecte �n cazul neuropatiei la diabetitci. �i alte presupuse efecte s-au dovedit a fi, ca urmare a studiilor, slabe.

Aten�ie: - afecteaz� capacitatea de coagulare.

M�suri de precau�ie - poate provoca dureri de cap, grea��, deranjamente gastrice. Total contraindicat la schizofrenie. Influen�eaz� efectele spasmoliticelor �i medicamentelor �mpotriva hipertensiunii. Nu exist� dozaj standard.

(Zingiber officinale)- engl = ginger ; rom�ne�te = ghimber. Ingwerul este un exemplu minunat pentru cum se poate face o afacere �n alimenta�ie-condiment sau medicin�. Are o lung� istorie. Comisiile europene �l accept� ca adjuvant gastric sau �n terapiile legate de mi�care. Nu exist� dovezi precum c� ingwer ar fi util �n st�rile de grea��.

Aten�ie: - poate sc�dea factorul de coagulare. Nu se recomand� pentru bolnavii de bil�.

M�suri de precau�ie - ca urmare a "sub�ierii" s�ngelui, se pot produce aritmii cardiace, mai ales atunci cand este administrat �mpreun� cu doze mari de calciu. Se relateaz� �i despre o eventual� u�urare �n cazurile de aciditate stomacal�. A nu se folosi mai mult de 5 zile consecutiv, �i nu mai mult de 1 gr. pe zi.

(Ginkgo biloba). Aceast� plant� este folosit� de sute de ani, �i este �n continuarea studiat� �tiin�ific. Se presupune ca are efecte anticoagulante. �n Germania este acceptat ca mijloc pentru anumite sindromuri cerebrale, ame�eli �i tinitus. Pentru alte afec�iuni nu exist� suficiente indicii ale eficacit��ii plantei. Fructele �i semin�ele de Ginkgo sunt otr�vitoare.

Aten�ie: - scade factorul de coagulare.

M�suri de precau�ie - �n general este bine suportat de organism. Cre�te riscul hemoragiilor. Diabeticii trebuie deasemeni s� foloseasc� Ginkgo cu precau�ie. Exist� rapoarte despre diverse efecte secundare de natur� dermatologic�, neurologic� �i gastro-intestinal�. Influen�eaz� valorile de analiz� ale factorului de coagulare, precum �i ale insulinei �i peptidelor C �n s�nge. Folosi�i numai preparate standardizate. Nu lua�i niciodat� doze mari sau extracte cu acizi gingkolici.

(Panax ginseng). Aceast� plant� este larg studiat� �i joac� un rol insemnat �n medicina chinez�. Se presupune c� ar elimina oboseala �i ar fi un �nt�ritor spiritual, precum �i multe alte capacit��i curative. Unele dintre aceste presupuneri par a fi �ntemeiate. Studii f�cute �n Germania relev� un oarecare rol �n protec�ia ficatului.

Aten�ie: - se pare c� modific� valorile ficatului la analize . Reduce factorul de coagulare.

M�suri de precau�ie - este contraindicat la bolnavii de hipertensiune. Poate provoca deregl�ri menstruale. Aten�ie la folosirea lui de c�tre cardiaci. Are influen�e asupra unor medicamente ca aspirin�, ibuprofen, naproxen, etc. A nu se administra mai mult de 2 s�pt�mani, dup� care trebuie f�cut� o pauz� de 2 s�pt�mani.

este o gland� cu secre�ie intern�, a�ezat� �n partea de sus a toracelui, care influen�eaz� cre�terea organismului �n primii ani ai copil�riei. Joac� un rol important �n sistemul nostru imunitar. "Principiul de baz�" a folosirii extractului de gland� timus ar fi c� stimuleaz� sistemul imunitar. Dar nu exist� nici o dovad� a acestei specula�ii, mai ales �n tratarea HBV �i HCV.

Aten�ie: - extractul de timus scade num�rul globulelor din sange (mai ales cele "plate").

M�suri de precau�ie - extractul de timus se ob�ine de la vac�, iar aici exist� o serie de pericole de "murd�rire" a produsului, mai ales dac� ne gandim la boala vacii nebune. Cei care au probleme imunitare trebuie s� evite extractul de timus. Dozajul nu este standardizat.

acest supliment nutritiv este bine studiat si a dovedit calit��i �n �mbun�t��irea situa�iei �n osteoartritis. Se combin� des cu chondoitrin dar poate fi luat �i singur. Se ob�ine din porumb sau din scoici

Aten�ie: - nu se cunosc probleme legate de ficat.

M�suri de precau�ie - a se evita dac� sunte�i alergic la scoici sau extract din porumb. Ca efecte secundare se raporteaz� dureri de cap, urticare, somnolen��, insomnie, cre�terea tensiunii, palpita�ii, sensibilitate la lumin�. A se folosi cu precau�ie la astmatici sau diabetici. Interac�ioneaz� cu diureticele, insulina �i eritropoetina. Nu exist� dozaj standard. Se recomand� 500 mg de 3 ori pe zi. Ac�iune �n timp, ave�i r�bdare.

(Gynostemma pentaphyllum) face parte din familia cucurbitaceelor. Este o plant� c���r�toarea, denumit� �i Ginseng cu cinci frunze, sau "planta nemuririi", c�ci provine dintr-o provincie a Chinei unde zilnic se bea ceai din jiaogulan, iar num�rul persoanelor cu varst� de peste 100 de ani este surprinz�tor de mare �n aceast� regiune. Este rezistent� la frig �i atinge m�rimea de 8 metri. Planta este "descoperit�" �tiin�ific abia din 1976. Chinezii o consider� ca una dintre primele zece plante tonifiante. Se folosesc frunzele, care con�in substan�a activ� Saponin �ntr-o concentra�ie mult mai mare decat �n ginseng. I se atribuie calt��i calmante.Ajut� la diabet, reducand gr�simile �i zah�rul din s�nge. Deasemeni reduce nivelul LDL colesterinei �i al trigliceridelor. Are �i calit��i antioxidante. Sistemul imun este ajutat prin �nt�rirea linfocitelor.Se folose�te �n tratarea arterosclerozei, insomnii, afec�iuni ale ficatului �i Hepatit� B, bron�it� cronic�, epuizare. �tiin�ific sunt pan� acum cercetate �ns� numai posibilele calit��i ale plantei �n afec�iunile cardiace �i circulatorii. Aceste studii au relevat c� planta ac�ioneaz� pozitiv asupra "for�ei de pompare" a inimii �i deci influen�eaz� pozitiv circula�ia s�ngelui. Are calit��i vasodilatatoare. Interesant este c� o alt� substan�� con�inut� de aceast� plant�, Ginsenosid Rh2 (un glicosid) are ac�iune de inhibare tumoral�.

Aten�ie: - aten�ie la modificarea valorilor de analiz�. Pan� ce aceast� plant� s� poat� fi cu siguran�� medical folosit�, mai sunt necesare �nc� o serie �ntreag� de studii �tiin�ifice.

M�suri de precau�ie - anten�ie la faptul c� dozajul nu este stabilit, mai ales �n ceea ce prive�te calit��ile antioxidante ale plantei. Se folose�te ca ceai, fie cu frunze proaspete, fie uscate, trei linguri�e de ceai (crud sau uscat) la un litru de ap� fiart�.

produs hepato-protector; se presupune a avea efecte curative �n cazurile de inflama�ii cronice ale ficatului �i �n ciroza ficatului. Este un extract de fructe de Armurariu (vezi Armurariu). De asemena mai con�ine �i fier. Pentru Hep.C, neindicat. Poate provoca daune ficatului, �n general, �i prin adaosulde fier �n special �n Hepatita C.

(Glycyrrhiza glabra sau G.uralensis) germ = S��holz ; engl = licorice root. Glycyrrhizin se g�se�te �n r�d�cina plantei. Aceasta radacina se folose�te de sute de ani. Comisiile europene de sanatate accepta aceasta radacina ca mjloc pentru usurarea afectiunilor gastro-duodenale precum si a cailor respiratorii superioare. �n unele studii se pare c� au fost relevate efecte pozitive asupra ficatului la pacien�ii cu HCV care nu au reac�ionat la terapia standard (non-responder). P�rerea c� ar putea preveni cancerul de ficat la ace�ti pacien�i nu a fost �nc� confirmat�. Glycyrrhizin poate sc�dea valorile ficatului (transaminazele), dar nu reduce viremia. De asemenea poate �mpiedica inflama�iile provocate de administrarea aspirinei.

Aten�ie: de�i exist� unele studii asupra unor efecte pozitive, bolnavii de ficat ar trebui s� fie precau�i �n folosirea acestei r�d�cini, pan� cand vor exista suficiente studii �i cercet�ri �tiin�ifice care s� confirme aceste calit��i. Este de evitat folosirea produsului �n cazurile de ciroz� sau deregl�ri colestatice ale ficatului. Scade valorile transaminazelor.

M�suri de precau�ie - probabil c� este sigur, dac� nu se folosesc cantit��i prea mari. Folosirea pe perioade prea �ndelungate poate duce la efecte nepl�cute, ca de ex.cre�terea tensiunii, letargie, encefalopatie hipertensiv�, re�inerea de ap� �i natriu �n corp. Nu se recomand� la diabetici, cancerele hormonale � bolile de rinichi. Alte efecte secundare pot fi grea�a, voma, dureri de cap, sc�derea libidoului la b�rba�i. Se pare de asemenea c� interactioneaz� cu alte medicamente ca corticosteroide, diuretice, medicamente pentru sc�derea tensiunii s�ngelui, hormoni, anticoncep�ionale �i medicamente pentru tratarea cancerului. Scade valorile de laborator ale transaminazelor, caliumului �i testosteronului, precum �i cre�te valorile tensiunii arteriale �i ale natriumului. Modific� nivelul glucozei din s�nge. Nu exist� dozaj standardizat. Nu se recomand� folosirea mai �ndelungat� de 4-6 s�pt�mani.

este un produs Ayurveda creat �n 1955 �mpotriva hepatitei. I se mai atribuie �i calit��i de dezintoxicant �n cazurile de chemoterapie. Con�ine: Capparis spinosa, Cichorum intybus, Solanum nigrum, Cassia occidentalis (Senna), Terminalia arjuna, Achillea millefolium, Tanarix gallica, fier (Fe31). Firma producatoare Himalaya Drug Company, India.

Aten�ie: - produce daune ficatului �i inimii datorit� plantei Senna, cancer al esofagului datorit� plantei Solanum nigrum.

M�suri de precau�ie - sursele de culegere �i depozitare incerte, precum �i compozitia inegala. Au fost gasite �i substan�e straine, toxice, in acest produs.

(Grifola frondosa) germ = Klapperschwam ; engl = maitake. Este o ciuperc� �i constituie un aliment �i un supliment nutritiv. Se cunosc pu�ine despre calit��ile �i eficien�a sa. Unii presupun c� ar avea efecte asupra sistemului imunitar, ca mijloc �mpotriva tensiunii, antidiabetic, anticancerigen, �n terapia hepatitelor.

Aten�ie: - nu se cunosc pericole directe asupra ficatului. Totu�i dac� se administreaz� Maitake, trebuie avut grij� la bolile autoimunitare, ciroza primar� a bilei, HIV, hepatita autoimun�. Deasemeni se recomand� aten�ie �n cazurile de administrare a steroidelor, precum �i �n terapia cu Interferon.

M�suri de precau�ie - poate sc�dea nivelul tensiunii �i al glucozei. Aten�ie �n cazul administr�rii �mpreun� cu alte plante sau suplimente nutritive. Nu exist� dozaj standardizat.

(N-Acetyl-methoxytryptamine). Melatonin este un hormon produs de corpul uman �n glanda epifiz�. Acest hormon este produs mai ales "�n lipsa luminei" deci noaptea. �n anotimpurile reci, cu pu�in� lumin�, produc�ia de melatonin cre�te. Apar ca urmare oboseala, deregl�rile de somn �i depresiile de iarn�. Cercet�rile sus�in numai eficien�a sa �n deregl�rile de somn. Alte aplic�ri ale sale, ca de ex. Alzheimer, cancer, etc. nu sunt confirmate.

Aten�ie: - Melatoninul este legat de hepatita autoimun�!

M�suri de precau�ie - pe perioad� scurt� de administrare are pu�ine efecte secundare. �n general se semnaleaz� dureri de cap, oboseal�, grea��, nepl�ceri gastro-intestinale. Exist� pericol ridicat de sc�dere a factorului de coagulare. Aten�i la folosirea sa �n cazurile de probleme psihice, cardiace, hipertensiune sau diabet. Are �i efecte hormonale. Deci aten�ie �n cazul �n care se administreaz� �i alte medicamente hormonale. A nu se folosi simultan cu alcoolul, cofeina, alte medicamente sau plante. Dozajul standardizat. A nu se administra prea devreme �n cursul zilei, c�ci duce la somnolen��.

(Mentha piperita). Este folosit� de sute de ani. Se g�se�te �n pasta de din�i, apa de gur�, �i foarte des ca ceai. Cercet�rile confirm� calit��ile mentei de a u�ura digestia �i de a lini�tii inflama�iile intestinale. Trebuie s� citi�i �ntotdeauna cu aten�ie instruc�iunile de folosire, c�ci este o diferen�� foarte mare �ntre frunza de ment� �i uleiul de ment�.

Aten�ie: - evita�i uleiul de ment� atunci cand ave�i deficien�e cu ficatul sau blocaj al c�ilor biliare. Ceaiul folosi�i-l cu m�sur� �i numai conform instruc�iunilor.

M�suri de precau�ie - ca ceai este foarte probabil sigur, respectand m�sura. Uleiul de ment� poate fi �n cantit��i mari mortal. Respecta�i �ntotdeauna dozajul prescris �i verifica�i sursa de provenien�� a plantei.

(Matricaria recutita, Chamaemelum nobile). Mu�e�elul este omologat deja ca remediu intern pentru crampe gastro-intestinale �i inflama�ii ale zonei gastro-intestinale. Iar ca remediu extern pentru inflama�ii ale pielii, mucoasei �i cavit��ii bucale. Deasemenea pentru inflama�ii ale zonei anal-genitale. Nu este acceptat ca �i calmant sau somnifer, c�ci astfel de calita�i nu au fost prin studii dovedite.

Aten�ie: - mu�e�elul poate diminua capacitatea de coagulare a s�ngelui.

M�suri de precau�ie - cele mai cunoscute efecte nedorite ale mu�e�elului sunt irita�iile �i alergiile pielii. Cre�te pericolul hemoragiilor, prin "sub�ierea" s�ngelui. A se folosi cu pruden�� �n combina�ie cu alte medicamente, ce de ex. sedativele. Nu exista o norma standard de dozaj. Este mai ales cunoscut sub forma de ceai.

(Miranda citrifolia). Noni este fructul copacului Noni. �n englez� aceast� plant� este denumit� "Indian mulberry". Planta provine originar den Polinezia. Ca produs se comercializeaz� �n principal ca suc. Sucul de noni nu este acceptat de comisiile europene de s�n�tate ca avand calit��i terapeutice. Alte forme de comercializare a extractului de Noni (extract de fructe, frunze, ceai de noni sau capsule cu extract de noni) nu sunt aprobate de Comisiiler de s�n�tatate. Sucului de noni i se atribuie de c�tre produc�tori diferita calit��i terapeutice. O substan�� activ� numit� Xirotonin ar fi r�spunz�toare pentru aceste calit��i. Dar aceast� substan�� este �n medicin� �i farmacologie complect necunoscut�. Presupusele efecte terapeutice se �ntind pe o larg� gam� de afec�iuni cum ar fi cancer, diabet, artrit�, depresiune. Asupra tuturor acestor efecte nu exist� confirm�ri �tiin�ifice. Nici �n USA produsele Noni nu sunt admise ca medicamente.

Aten�ie: - Din Austria s-au semnalat trei cazuri grave de inflama�ii ale ficatului ca urmare a administr�rii sucului de Noni, lucru infirmat de firma produc�toare, desigur. Alte cazuri similare s-au semnalat din Fran�a.

M�suri de precau�ie - nu se recomand� consumul unei cantit��i mai mari de 30 ml de suc pe zi. Deocamdat� sunt o serie de studii in desf�urarea pentru a stabili toxicitatea sucului de noni.

(Taraxacum officinale)-engl=Dandelion; germ=Loewenzahn. Aceast� plant� comun� este folosit� de mult� vreme �n Europa �n cazurile de afectiuni hepatice sau biliare, ca stimulent al apetitului, diuretic �i pentru dispepsie. Dovezi �n sprijinul acestor presupuse efecte curative nu au fost �nc� aduse.

Aten�ie: - nu se recomand� �n cazurile de blocaj ale c�ilor biliare. P�p�dia are �i efecte de anticoagulant!

M�suri de precau�ie - nu se recomand� �n cazurile de inflama�ii ale bilei sau c�ilor biliare. �n general efectele secundare cuprind urticaria, irita�ia pielii, sensibilitate la soare. �mpiedic� citirea valorilor de laboratos la glucoza din s�nge, probabil �i la factorul de coagulare. Nu exist� dozaj standardizat.

(Hypericum perforatum) engl = St. John's Wort ; germ = Johanniskraut. Aceast plant� este destul de mult cercetat�. Este acceptat� ca un remediu bland pentru depresii. Dintre celelalte presupuse efecte ale Pojarni�ei, nici unul nu este confirmat oficial. �n privin�a depresiei �ns�, este absolut necesar s� v� sf�tui�i cu un specialist.

Aten�ie: - se pare c� modific� valorile ficatului la analize. Deasemeni exist� rapoarte asupra unor respingeri de transplat de ficat �n cazul administr�rii pojarni�ei �mpreun� cu ciclosporine.

M�suri de precau�ie - Ca efecte secundare se relev� epuizarea �i deranjamentele gastro-intestinale. Poate deasemenea provoca sensibilitate la lumin�, mai ales �n dozaj mare. Nu se recomand� a se lua �mpreun� cu imunosupresive sau inhibatori preoteazici (�i �n direc�ia acestor inhibatori se desf�oar� intense eforturi �n cercetarea HCV). Nu se recomand� folosirea pojarni�ei mai mult de 3 luni continuu.

(meri�or)- Crunberry (Vaccinium macrocarpon). Se crede a fi de folos �n infec�iile urinare dar nu este dovedit prin studii medicale cunoscut �i ca suc de meri�or.

Aten�ie: - nu sunt cunoscute efecte negative �n leg�tur� cu bolile ficatului.

M�suri de precau�ie - aten�ie caci poate provoca diaree �i neplaceri gastrice. Diabeticii nu au voie sa ia sucul �ndulcit. Dozaj: 2 pahare de suc pe zi.

( Ganoderma lucidum) Este o ciuperc� folosit� nu doar ca aliment ci �i ca supliment nutritiv. Ca aliment, este sigur�, �n schimb ca supliment nu se cunoa�te dac� �n doze mari este periculoas� sau nu.

Aten�ie: �n bolile de ficat poate sc�dea capacitatea de coagulare. Dac� stimuleaz� sistemul imun, atunci teoretic trebuie evitat� de cei cu hepatite autoimune, ciroz� primar� biliar�, sau alte boli autoimune, de cei care iau cortizon, steroizi sau cei care fac tratament cu interferon.

M�suri de precau�ie: nu se cunoa�te prea mult despre aceast� ciuperc�. S-au semnalat stari de vom�, prurit, nas/g�t uscat. Nu se cunoa�te ac�iunea asupra copiilor sau gravidelor.

Poate contra-ac�iona cu imunosupresoarele, anticoagulantele �i diferite subustan�e din chemoterapie.

Poate modifica testele de laborator.

(Rhodiola rosea). Se cunosc foarte pu�ine despre aceast� plant�, respectiv r�d�cin�. Se presupune c� ar avea efecte benefice �n cazurile de epuizare �i depresie.

Aten�ie: - nu se cunosc influen�e negative asupra ficatului.

M�suri de precau�ie - se cunosc pu�ine. Se relateaz� iritabilitate �i insomnie. A se folosi cu foarte mare precau�ie, datorit� lipsei de informa�ii asupra acestei plante.

(S-adenosylmethionin) corpul omenesc produce singur acest produs chimic. Se mai cunoa�te �i sub denumirea de AdoMeth. Se cunosc pu�ine despre acest produs organic. Se presupune c� ar juca un rol �n depresii, artrit�, fibromegalie, osteoartrit�, Alzheimer, Parkinson, �i durerile musculare. Dar cercet�rile nu au confirmat aceste presupuneri. Substan�a este instabil�.

Aten�ie: - se presupune, f�r� a fi dovedit, c� ar ajuta ficatul s�-�i �mbun�t��easc� starea. Exist� pericolul apari�iei unui sindrom al serotoninei, ceea ce �n cuplaj cu Interferonul (care lucreaz� �n aceea�i direc�ie) ar putea avea consecin�e grave.

M�suri de precau�ie - simptome ca grea��, vom�, dureri de cap, diaree. Trebuie administrat treptat de la doze mici c�tre mai mari, pentru o adaptare gradat� a organismului. De asemenea dozajul trebuie treptat redus, dac� pacientul se simte mai bine.

engl = schisandra ; germ = Spaltkoerbchen. Cercet�rile pe animale par a ar�ta o oarecare eficacitate pentru ficat. Studii pe oameni nu au fost realizate, astfel �ncat se cunosc pu�ine despre schisandra.

engl = saw palmetto ; germ = Saegepalme. Este un palmier care cre�te �n form� de tufe. De la ea se folosesc fructele. �n USA exist� �n comert de la �nceputul anilor 20. Este destul de mult studiat� �i exist� dovezi asupra eficien�ei �n problemele de prostat�, mai ales pentru u�urarea efectelor unei hipertrofii prostatice benigne.

Aten�ie: - modific� valorile transaminazelor!

M�suri de precau�ie - poate provoca hemoragii. Nu se recomand� pacien�ilor hipertensivi. Cele mai multe efecte secundare apar �n zona gastro-intestinal�. Se pare c� interac�ioneaz� cu hormonii, anti-androgenele �i anti-coaculantele. Dozajul nu este standardizat.

- �nseamn� ciuperc� �n japonez�, �i desemneaz� �n acest caz o ciuperc� ce cre�te pe copacul Pasania. Este de mii de ani folosit� ca aliment. Conform mediciniei chineze�ti, ar avea calit��i curative �n durerile de burt�, durerile de cap, colesterin� ridicat�, arteroscleroz�, hipertensiune, afec�iuni ale ficatului, diabet, r�celi. Nici una dintre aceste presupunerinu este confirmat� prin studii medicale.

Aten�ie: - aceast� ciuperc� nu este suficient cercetat� pentru a putea fi siguri de efectele ei asupra ficatului.

M�suri de precau�ie - ciuperca trebuie consumat� fiart� pentru cel pu�in 20 de minute. Cu toate acestea, o anumit� substan��, Lentinan, con�inut� de ciuperc�, nu este modificabil� prin fierbere (c�ldur�). �i tocmai aceast� substan�� se face responsabil� de irita�ii ale pielii (a�a-zisa dermatit� Shiitaki).

(Tanacetum parthenium) engl=Feverfew, germ=Mutterkraut. Se presupune c� ar avea o multitudine de efecte terapeutice.. Cercet�rile sus�in numai folosirea sa �n cazul migrenelor. Nu exist� dovezi cum c� ar calma durerile.

Aten�ie: - scade viteza de coagulare a s�ngelui.

M�suri de precau�ie - efecte secundare sunt slabe: Inflamarea buzelor, sensibilitate la lumin�, disconfort gastro-intestinal, insomnie, disconfort muscular. Dozajul nu este standardizat.

(Linium usitatissimum). Nu exist� foarte multe cercet�ri asupra acestui ulei vegetal. Este un ulei acid, alpha. Se ob�ine din semin�ele de in. �n Germania este aprobat ca remediu pentru constipa�ie �i alte deficien�e gastro-intestinale. Exist� presupuneri cum c� ar fi un remediu pentru cancer, colesterin� ridicat�, simptome la menopauz�, boli de inim�, diabet �i hipertensiune. Cercet�rile nu sus�in uleiul de in ca remediu �mpotriva cancerului de prostat�, ci din contr�, chiar �l poate provoca.

Aten�ie: - modific� valorile de analiz� ale ficatului �i creste riscul de hemoragie.

M�suri de precau�ie - de obicei, ca efecte secundare, apare diareea, dar uneori si constipa�ia. Semin�ele crude de canep� pot fi toxice. O supradozare poate duce la deficien�e de respira�ie, epuizare, dificult��i de mi�care. Dac� preexist� probleme intestinale, este bine de evitat uleiul de in. Trebuie administrat �ntotdeauna cu mari cantit��i de ap�., cel pu�in �n propor�ie de 1 la 10. Diabeticii trebuie s� fie foarte precau�i cu acest ulei, precum �i pacien�ii cu cancer hormonal. Uleiul de in �mpiedic� absorb�ia drogurilor �i a altor extrase de plante. Nu se recomand� femeilor care iau anticoncep�ionale (din cauza interac�iunilor hormonale). Testele de laborator pot fi influen�ate de uleiul de in, mai ales factorul de coagulare. Produce deasemenea hipotensiune, �i cre�terea nivelului glicemiei. Uleiul de in trebuie �inut la rece �i �n recipiente de culoare �nchis�, pentru a nu se deprecia. Dosajul nu este standardizat. �n Germania dozajul este de o lingur� la 150 gr. ap�, de 2-3 ori pe zi.

este un ulei esen�ial omega-3. Uleiul de pe�te a starnit mult interes �i a fost intens cercetat. Dovezile lucreaz� puternic �n favoarea uleiului de pe�te, care are capacitatea de a scadea trigliceridele, �i care astfel poate ac�iona pentru prevenirea infarctului. Deasemeni uleiul de pe�te ajut� �n cazurile de artrit� reumatic�, epuizare, inflama�ii �i protejeaz� �mpotriva intoxica�iilor cu cyclosporine dup� transportarea de organe. Desigur mai sunt necesare �nc� multe alte cercet�ri pentru a sus�ine temeinic toate aceste capacit��i ale uleiului de pe�te. Cercet�rile au stabilit, de ex. c� uleiul de pe�te ridic� nivelul LDL-ului �i HDL-ului din colesterol �i de aceea este o proast� alegere pentru pacien�ii cu colesterol ridicat.

Aten�ie: - poate cre�te nivelul func�iilor ficatului peste normal, si �mpiedica coagularea. Deasemeni contribuie la cre�terea nivelului Vitaminei A.

M�suri de precau�ie - se semnaleaz� mai ales nepl�ceri gastro-intestinale ca: diaree, constipa�ie, balonare, etc. �n cazul diabeticilor �i al bolnavilor de tensiune trebuie folosit cu foarte mare precau�ie. O alt� precau�ie important� prive�te sursa de provenien�� a uleiului. Se raporteaz� multe impurit��i �ntr-o serie de produse. Folosirea de lung� durat� poate sc�dea nivelul Vitaminei E din organism, iar pe de alt� parte poate cre�te cantitatea de Vitamin� A �i D, vitamine care sunt toxice �n cantitate mare. Cre�te nivelul glucozei �n analize. Dozajele sunt diferite �n func�ie de afec�iuni �i sisteme medicale (din ��ri diferite).

Modul de administrare: �n timpul meselor, �i cu un pahar mare de ap�.

(Glycin maximum). Este folosit ca aliment dietetic de mii de ani. Se presupune ca scade tensiunea �i diminueaza simptomele �n cazul hepatitelor, �n perioada de trecere la menopauz�, �i �n multe alte boli. Cercet�rile sus�in afirma�ia c� uleiul de soia ajut� la sc�derea colesterinei LDL (cholesterina rea). Pentru alte afec�iuni nu exist� argumente suficient de puternice.

Aten�ie: - phitoestrogenul din uleiul de soia apare uneori pe lista produselor care nu ar trebui luate de bolnavii de ficat.

M�suri de precau�ie - Uleiule de soia pare a fi sigur ca aliment. Ca efecte secundare se amintesc numai u�oare deranjamente gastro-intestinale (ce de ex. balon�rile). Exist� �ns� multe controverse asupra substan�ei phytoestrogen. De aceea este bine de evitat �n cazul pacien�ilor cu probleme hormonale. Uleiul de soia blocheaz� warfarin, Ginseng, calciul �i fosfatul. Dozajul nu este unitar. Pentru sc�derea tensiunii �n general se recomand� 25 de grame zilnic.

(Alivum sativum)- germ = knoblauch ; engl = garlic. Usturoiul are o lung� istorie �i se presupune c� poate face mult pentru s�n�tate. Au fost f�cute multe studii asupra usturoiului care �ns� nu au confirmat marea majoritate a presupunerilor. Usturoiul pare a reduce trigliceridele �i LDL (lipoproteinele dense). �n Germania usturoiul este recomandat de Comisia de s�n�tate pentru lipidele crescute �i pentru a �mpiedica modific�rile vasculare legate de �nb�tranire.

Aten�ie: - factorul de coagulare poate sc�dea.

M�suri de precau�ie - �n dozajele prescrise, usturoiul este sigur. Ca efecte secundare, pe lang� mirosul specific, se mai semnaleaz� deranjamente gastrice �i alergii. Poate cre�te pericolul de hemoragie. Nu se recomand� a se consuma timp �ndelungat, sau �n cantit��i mari. Se pare c� ac�ioneaz� asupra colorantului celular p-450, precum �i asupra uleiului de pe�te, EPA, inhibatorilor proteazici, tiroidei, a medicamentelor pentru sc�derea tensiunii. Provoac� nivele enorme ale valorilor insulinei �i tiroidei, factorului de coagulare, colesterinei �i tensiunii. Dozajul nu este standardizat. Se recomand� 4 gr de usturoi proasp�t pe zi.

(Valeriana officinalis). Este acceptat ca remediu �mpotriva deranjamentelor de somn. Dar p�rerile sunt �mp�r�ite.

Aten�ie: - se pare c� intoxic� ficatul, mai ales la o folosire de lung� durat�. De aceea, pan� vor exista dovezi asupra rolului benefic sau malefic al valerianei asupra ficatului, bolnavii sunt sf�tui�i s� evite acest produs.

M�suri de precau�ie - poate provoca somnolen�� �n timpul zilei. A se folosi cu precau�ie atunci cand ave�i de condus ma�ina. Mai poate provoca dureri de cap, constipa�ie, ritm cardiac neregulat. Nu exist� dozaj standardizat. Valeriana trebuie luat� timp de patru s�pt�mani pan� sa arate rezultatele.